Club Naturalis Yoga

Centru de LINIȘTE, ARMONIE, TINEREȚE ȘI SĂNĂTATE, acreditare Yoga Alliance

Fluorura de sodiu

Fluorura este un alt inhibitor al intelectului, adăugat în apa potabilă și în pasta de dinți. Fluorura de sodiu este un ingredient comun în otrăvurile pentru șoareci și gândaci de bucătărie, în anestezice, hipnotice, medicamentele psihiatrice și gazele de luptă militare. Fluorura este unul dintre ingredientele de bază care intră în compoziția Prozac-ului și a gazului Sarin, folosit în atacul terorist din metroul japonez. Studii științifice independente au arătat că fluorura produce tulburări mentale și îndobitocește oamenii, transformându-i în ființe docile și servile. Și asta, pe lângă scurtarea vieții și distrugerea structurii osoase.
Apa fluorurată a fost utilizată pentru prima oară în lagărele de concentrare naziste, de către gigantul farmaceutic al Iluminaților, I.G. Farben, aceeași firmă care a condus lagărul de concentrare de la Auschwitz și care astăzi este parte a unor mari concerne, precum Bayer. Tot mai credeți că naziștii au făcut-o pentru că le păsa de igiena dentară a deținuților? Introducerea fluorurii de sodiu în apa potabilă s-a făcut pentru sterilizarea și supunerea prizonierilor.
Chimistul Charles Perkins scria următoarele rânduri Fundației Lee pentru Cercetare Nutrițională din Milwaukee, Wisconsin, la 2 octombrie 1954: „În anii 1930, Hitler și naziștii germani au avut viziunea unei lumi dominate și controlate de filozofia nazistă a pan-germanismului. Chimiștii germani au lucrat la un plan ingenios și pe termen lung de control în masă, avizat și adoptat de Statul Major german. Aceste plan cuprindea controlul populației în orice domeniu, printr-o medicație administrată prin rețeaua de apă potabilă. Astfel, populația putea fi controlată pe zone mari, redusă numeric prin inducerea sterilității la femei și așa mai departe. În această schemă de control în masă, fluorura de sodiu ocupa un rol important”.
Charles Perkins relata că dozele repetate de cantități infinitezimale de fluorură vor reduce în timp puterea de împotrivire a individului, prin otrăvire lentă și narcotizarea unei anumite zone cerebrale, supunându-1 voinței celor care vor să-1 guverneze. El a numit-o „lobotomie ușoară și convenabilă”. „Adevăratul motiv din spatele fluorizării apei nu este sănătatea dinților copiilor, spunea el. Dacă într-adevăr acesta ar fi motivul, ar exista multe modalități mai ușoare și mai ieftine. Adevăratul motiv este reducerea rezistenței maselor la dominare și control și pierderea libertății lor de gândire”.
Perkins spunea că în momentul în care naziștii lui Hitler au decis invadarea Poloniei, Statul Major german și cel rus au schimbat idei militare și științifice, planuri, chiar și personal de specialitate, intenționând controlul maselor prin modificarea apei potabile. Ideea a fost repede îmbrățișată de comuniștii ruși, deoarece se potrivea perfect cu planul lor de „comunizare” a lumii: „Acest plan mi-a fost adus la cunoștință de un chimist german, care era un oficial al marelui industriaș I.G. Farben și membru marcant al mișcării naziste de atunci. O spun cu sinceritatea unui chimist care a petrecut aproape 20 ani în cercetarea chimică, biochimică, fiziologică și patologică a fluorurii: orice persoană care bea apă fluorurată artificial timp de un an sau mai mult, nu va mai fi niciodată aceeași din punct de vedere mental sau fizic”. Acesta este motivul pentru care, de atunci, Iluminații au extins consumul de fluorură ca mijloc optim de inhibare mentală a populației prin apa potabilă. Bând ceva care conține apă fluorurată, inclusiv bere și răcoritoare, suntem drogați în mod lent, dar constant.
Fluorura este un produs secundar din industria aluminiului, iar ideea folosirii ei ca adaos la apa potabilă vine de la familia americană Mellon, care controlează cartelul aluminiului ALCOA. Membrii familiei Mellon sunt descendenți importanți, prieteni apropiați ai familiei regale britanice și dictatori ai politicii americane prin rețeaua Iluminaților. Fluorurile industriale sunt poluanți ai râurilor: otrăvesc pământul, peștii și animalele. Costurile manipulării în industria aluminiului erau uriașe, așa că familia Mellon a găsit soluția prin care reziduul toxic a devenit o sursă enormă de venit și control uman.
În 1944, Oscar Ewing a fost angajat de ALCOA cu un salariu anual de 750.000 de dolari. Imaginați-vă cât ar însemna astăzi! Dar a plecat după câteva luni, pentru a deveni șeful Agenției Guvernamentale de Securitate. În această calitate, a început o campanie de adăugare a fluorurii de sodiu în apa potabilă. Acum, familia Mellon o vinde pentru utilizare în apa potabilă și în pasta de dinți, cu un profit de uriaș. Fluorura intră în apa potabilă în proporție de o parte la un milion, dar noi bem doar jumătate de procent din apa potabilă. Restul se scurge ca produs netoxic, pentru industria chimică. Și noi plătim pentru asta.
Dar principalul motiv, ca întotdeauna, nu sunt banii. Un fost controlor mental al Iluminaților mi-a povestit despre implicarea clanului Mellon în planurile Iluminaților și în satanism. Această persoana mi-a spus că, din informațiile pe care le are, Mellon National Bank din Pittsburgh, Pennsylvania, efectuează o operațiune de spălare a banilor pentru Iluminați. Cine să aibă încredere într-o familie care pune chimicale în apa potabilă și în pasta de dinți ca să-ți protejeze dinții? Fluorura nu ți-i protejează.
Un parlamentar din Isle of Wight, Anglia, pe nume Peter Brand, face presiuni pentru adăugarea fluorurii în apa potabilă locală, deoarece „face bine la dinții copiilor”. El este doctor și purtător de cuvânt pe teme de „sănătate” pentru Partidul Liberal Democrat. De fapt, nu știe nimic, fiind un alt exemplu de lipsă de informare în rândul doctorilor. Dar, pentru că sunt doctori, mulți îi cred. Dr. Hardy Limeback, doctor în biochimie, șeful Departamentului de stomatologie preventivă de la Universitatea din Toronto și președinte al „Asociației canadiene de cercetare stomatologică” a fost la început promotorul fluorurii în apa potabilă. Apoi însă a anunțat că s-a răzgândit, spunând că „pasta de dinți sau apa potabilă fluorurată nu trebuie folosite de copiii sub 3 ani. Nicio formulă pentru copii nu trebuie făcută cu apa potabilă din Toronto. Niciodată!”
Un studiu al Universității din Toronto arată că oamenii din orașele cu apă potabilă fluorurată au o cantitate dublă de fluorură în oasele șoldului în comparație cu cei din zonele fără fluorură, concluzionând că fluorura schimbă „arhitectura de bază a oaselor umane”. Există o boală numită fluoroză scheletală, produsă de acumularea de fluorură în oase, care devin astfel slabe și fragile. Primele simptome sunt dinții fragili și marmorați. Dr. Limeback spune că în Canada se cheltuiesc mai mulți bani pentru tratarea fluorozei decât pentru tratarea cariilor.
Dar stați așa! Această otravă pusa în apă și în pasta de dinți se presupune că menține dinții sănătoși și previne cariile, nu? După cum subliniază Limeback, în apa potabilă din Toronto s-a adăugat fluorură timp de 36 de ani, în timp ce la Vancouver acest lucru nu s-a întâmplat. Și acum fiți atenți: oamenii din Vancouver au carii mai puține decât cei din Toronto! Limeback spune că rata cariilor este scăzută în statele în care în apele potabile nu există fluorură adăugată. Dr. Limeback mai spune că cei care continuă să promoveze fluorura lucrează cu date vechi de 50 de ani și foarte îndoielnice. „Dentiștii nu au nicio pregătire în toxicitate. Orice dentist bine intenționat se bazează pe 50 de ani de dezinformare din partea asociațiilor de sănătate publică și a dentiștilor. Chiar și eu am făcut lucrul acesta. Din nefericire, nu am avut dreptate”.
Dar nu numai că bem fluorură de sodiu otrăvitoare; mai înghițim și celelalte chimicale din industria aluminiului. Limeback afirmă: „Lovitura decisivă a fost conștientizarea că am aruncat, timp de 50 de ani, fluorură contaminată în rezervoarele de apă. Cei mai mulți aditivi fluorurați provin din Tampa Bay, Florida, de la substanțele de curățare a fumului industrial. Aditivii sunt produse secundare toxice din industria îngrășămintelor cu superfosfați. Asta înseamnă nu numai că otrăvim oameni nevinovați cu fluorura toxică din apa potabilă, dar îi expunem și unor elemente ca plumb, arsenic și radiu – toate cancerigene. Prin proprietățile cumulate ale acestor toxine, efectele asupra sănătății sunt catastrofale”.
Boala Alzheimer a fost considerată ca având legătură cu aluminiul și aspartamul. Într-o prelegere ținută în fața studenții la stomatologie de la Universitatea Toronto, dr. Limeback a mărturisit că, neintenționat, i-a indus în eroare pe colegii și studenții săi. Timp de 15 ani a neglijat să studieze informațiile toxicologice disponibile tuturor: „Otrăvirea copiilor noștri a fost ultima mea intenție. Adevărul a fost greu de digerat, dar l-am acceptat”.
Deși cel mai mare susținător al fluorurii a condamnat utilizarea ei, asociațiile stomatologilor canadieni și americani, precum și agențiile pentru „sănătate” publică, continuă să spună oamenilor că fluorura e bună. Acesta este un bun exemplu de „cu cât minciuna e mai mare, cu atât mai mulți o vor crede”. Oamenii Iluminaților din poziții administrative medicale și cercetare științifică dictează medicilor ce este adevărat și ce anume trebuie să creadă. Ei informează părinții și mass media, care preiau pur și simplu afirmația oficială și o repetă ca niște papagali. Și pentru că foarte puțini cercetează personal problema, dentiștii, doctorii, ziariștii sau publicul acceptă ca atare că fluorura din apa potabilă sau pasta de dinți e bună pentru dinți și nicidecum toxică.
Același scenariu este repetat în legătură cu fiecare subiect zilnic. De aceea, oamenii trăiesc în propria lor poveste fantezistă. Această iluzie fabricată este atât de înrădăcinată în psihicul uman, încât cei mai mulți îți râd în față când vrei să le spui adevărul. Aici trebuie luate masuri de acționare în justiție împotriva autorităților și a celor care deja au distrus sănătatea oamenilor prin fluorură, Prozac și aspartam. Acest lucru se petrece deja în Canada, în ceea ce privește mercurul, un alt inhibitor cerebral, aflat în plombele dentare. Și aici întâlnim aceeași afirmație, care se repetă constant atunci când sunt listate efectele adverse ale medicamentelor, ale aditivilor alimentari și ale altor chimicale: este un inhibitor cerebral. Cum adevărul despre fluorură circulă acum mai mult, „noile cercetări” au dezvăluit, în mod convenabil, că este bună și pentru oprirea fragilizării oaselor și reducerea riscului de fracturi. Această afirmație a fost lansată cu scopul de a genera noi presiuni pentru extinderea fluorurii în apele potabile.
Fluorul nu protejează dinții. Acesta este doar un pretext. El este folosit în scopul inhibării intelectului populației, pentru a nu se răzvrăti, a nu pune întrebări și a nu gândi.
Când vrem să cumpărăm o pastă de dinți, din multitudinea de mărci, toți încercăm s-o alegem pe cea mai bună. De obicei, televizorul e o sursă de inspirație, dar deja am început să ne prindem că reclamele nu sunt concepute pentru binele nostru ci… al producătorului. Așadar, ce pastă de dinți să alegem? Vă vindem un pont: Știați că orice tub de pastă de dinți are în partea de jos un pătrățel colorat într-una din culorile verde, albastru roșu și negru? Ei bine, fiecare culoare are o semnificație:
verde = naturală 
albastră = naturală și medicinală 
roșie: naturală și chimică
neagră = exclusiv chimică
De curiozitate, am verificat informația pe câteva mărci de paste de dinți:
Genna Dent Junior -  pătrățel verde
Sensodyne – pătrățel albastru
Blend-a-med – pătrățel roșu
Aqua Fresh – pătrățel negru
Sensiblu – pătrățel negru 
Alegerea vă aparține.

vizitatori:
Hit Counter provided by orange county divorce attorney

Designed by adaweb